Deliciu

Doar maretia unui peisaj este cea care te lasa mut, te "loveste" prin surprindere, nu mai ai cuvinte si totusi simti ca traiesti mai frumos ca niciodata!

La ea

Au disparut fetele ce-si aruncau de la balcon batista in fata baiatul ce trecea pe trotuar. Au trecut vremurile in care el ii canta serenada in prag de seara ca sa stie toata lumea cat o iubeste. Nu au trecut insa si locurile unde secundele prindeau viata. Declarati-va averea sufleteasca!

Dupa somn

Fericirea tine mai mult de trei ani, poate veni si in supradoze si se elibereaza de cele mai multe ori compensat! Singura conditie este sa fii mereu deschis, la ce vrei...

Somnul de frumusete

Cine spunea ca natura se stinge? Oriunde ar fi actiunea, in cadrul ei pare mereu in prim plan.

Adio, dar raman cu tine!

Un copac trece de la nou-nascut, la adult si apoi se sfarseste ani la rand. Poate ar trebui sa invatam si noi din perseverenta lui si sa facem in asa fel incat lucrurile neplacute care ne ating sa nu isi mai lase amprenta mai mult decat ca niste invataturi, lectii!

Au trecut ani

Unele locuri sunt pur si simplu mai frumoase la varsta a treia. Atunci cand natura trecuta prin proba timpului se intalneste cu un om ce si-a trait frumos viata se nasc povestile nemuritoare. Blandetea cuvintelor si a privirilor rostite in locul perfect sunt de neegalat.

Cine se-aseamana...

Toamna si-a gasit sufletul pereche, iar oglindirea ei o tradeaza inca o data cat este de frumoasa. Parca in fata ei are sens sa fii beat (de fericire) si sa fii mandru ca vezi dublu. Uneori, parca suntem nedraptatiti pentru ca avem numai doi ochi!

In primul rand

Sunt locuri din viata noastra care nu se uita. Sunt lucruri care nu se uita. Dar mai ales sunt oameni care nu vor fi uitati niciodata. Pentru tine si acei oameni, natura deja ti-a facut rezervari in pitorescul ei si te asteapta pe la ea. Nu trebuie decat sa mergi, sa ii vorbesti si ea va face totul in schimb.

Trece inc-o zi

De ce cade Soarele in fiecare seara? Poate din acelasi motiv pentru care si un om cade, pentru a putea sa se ridice mai inalt decat o facuse pana atunci, mai motivat si mai puternic. Daca maine privim Soarele mai puternic decat ieri, cu siguranta ca si noi ne vom simti la fel!

Calauziti

Fa-ma sa cred ca esti a mea, te voi face sa cred ca nu voi pleca! Ascunde-te de privirea mea, doar pentru a te gasi in atingeri noaptea! Deschide-ti inima si arunca cheia de la ea! Da-mi mana ta, doar ca sa ti-o intind si eu pe-a mea! Pune-ti o dorinta ca sa stiu ce am de facut de-acum din viata mea!

Ganduri

De ce cand vine vorba de gratar fugim in mijlocul naturii? De ce cand trebuie sa avem grija de ea uitam ca exista? Pentru cel ce stie sa vada natura, aceasta ii poate fi apropiata si chiar ca o iubire loiala si adevarata. Natura ne vrea, noi ce vrem de la ea?

Poarta-ma!

Uneori, chiar si un bob de fasole se deschide si lasa in bataia luminii mugurasul nevinovat. Poate ar trebui sa existe mai multi oameni cu caracteristi de dicotiledonate, astfel am fi mai deschisi si macar din greseala o lovitura ar putea desprinde cele doua parti la iveala.

In doi

Mai rodim lucruri frumoase? Poate pana si ele si-au dezvoltat un mecanism de aparare. In curand ne vom darui iubirea cu instructiuni de folosire pentru ca nativ nimeni nu va mai putea sa o inteleaga. Dar pana si instructiunile vor trebui scrise de cineva, asadar adio iubire...

Multimea

De jos. Cu totii am pornit de jos. Unii sunt sus si de fapt sunt una cu pamantul, altii ar merita sus dar nu au noroc si loc de cei anterior numiti. De ce nu vor fi niciodata cei de jos intelesi? Pentru ca cei ce sunt si vor fi sus au inceput si incep direct de acolo, nu au cum sa stie cum e aici. Ironic, desi sunt atatia intermediari, nu exista patura intermediara atat de esentiala armoniei.

Pasii nostrii

Sa-ti deschizi inima mereu in viata este ca si cum ai umbla numai descult pe orice drum. Acum poate fi placut piciorului, acum poate fi aspru. Fara sa ne dam seama, cu totii suntem niste jucatori la loterie. Totusi, din ce in ce mai putini aleg sa mearga pe un drum al lor si le cauta pe cele deja batatorite de altii inaintea lor. Prefera sa traiasca fara riscuri si totodata monoton. Va doresc sa nimeriti combinatia norocoasa!

Pe-aici a trecut omul...

Uneori, cand esti cazut, ceilalti stau si se uita la tine. Alteori, cand altul este cazut poate tu stai si te uiti la el. Unii oameni cad dupa intalnirea cu altii, unii oameni se ridica dupa intalnirea cu altii. Si norocul face parte din "joc".

Trepte netede

Pentru cei invatati sa urce cu liftul, la propriu si la figurat, natura este o imensa scara. Nici macar rulanta. Din cand in cand mai are locuri de odihna pentru cei care se incumeta sa o urce. Am gasit si eu aici unul din ele. E singura scara pe care nu este incomod sa te odihnesti, pe deasupra iti mai ofera si o priveliste frumoasa.

A venit... doamna!

Mai calda decat orice vara, mai tandra decat orice domnisoara, mai evidenta dintre toate dorintele ascunse, mai putin trecatoare decat unii oameni prin viata noastra... Ea este doamna care stie cum sa te atraga si sa-ti tulbure gandurile incat sa o astepti an de an cu sufletul la gura. Sper ca mai multi dintre noi sa ii poata intelege si trai farmecul!

Semi inramat

Dincolo de nori, suntem tot noi, depinde din ce parte pui intrebarea. Daca s-ar da bani de la Europa chiar si pentru a finanta suflete mai bune, tot n-am sti sa le scriem proiecte. Nu ne ramane decat sa ne uitam cum altii isi merita destinul si noi pe-al nostru.

Dupa ani si ani

Daca noi nu avem grija de natura, ea se regleaza singura si s-ar putea sa nu ne placa felul ei direct de-a fi! Chiar daca ma repet, repetitia e mama enervarii din pacate la noi. Dincolo de orizont suntem tot noi!

Viata in captivitate

Ridica-ti panatalonii, da-ti jos palaria, fi atent in jurul tau si respecta mai mult orasul! Daca in corpul tau celulele sunt cele ce iti dau puterea si sanatate de zi cu zi, imagineaza-ti ca tu esti o celula a orasului. Daca te vrei frumos, fa-l si pe el la fel!

Zborul

Macar in gluma si tot ne-am intrebat, fiecare dintre noi, cum ar fi daca am putea zbura. Fara aripi, fara ajutor, doar din fortele proprii, cat mai liber. Cu siguranta ca este ceva divin, insa mi-e teama ca in afara de caderea libera nimeni dintre noi nu va reusi sa zboare vreodata, la propriu. Cred totusi ca cel mai apropiat de a zbura, a pluti si de senzatia ca ai aripi ai fi daca ai invata sa iubesti cu adevarat. Spor la lectii si cat mai multe teme de casa sau nu!

Nimic nou

Cu totii stim deja ca cei ce ne conduc sunt in ceata, acesta fiind probabil si motivul pentru care nici acum nu reusesc sa vada nevoile noastre dincolo de ea crezand deci ca numai ei exista pe lume. Chiar si noi ceilalti suntem departe de a fi buni, dar macar Casa Poporului arata bine prin ceata. La propriu.