Vedere de pe mal

Daca nu ma insel, este primul apus fotografiat de mine din parcul Herastrau. Cred ca nu-i rau pentru o prima incercare si interpretarea conditiilor de vreme nu mi-a oferit decat surprize placute. Aceste imagini nu au nimic mai presus sau mai prejos decat precedenta mini-serie, doar ca nu le pot posta pe toate in acelasi timp.

Romantic sunset

Am surprins de-a lungul a trei zile consecutiv o toamna parca nerabdatoare sa arate ca a venit si, ori am fost eu mai pregatit decat in trecut, ori natura a jubilat autodepasindu-se inca o data. Voi incepe in ordine invers cronologica cu prezentarea lor. Nu vreau sa le clasific, pentru mine sunt toate extraordinare. Am avut si sansa perpectivei diferite. Bucurati-va si voi de natura.

Fata de pe lac

Pe cei mai multi dintre noi apa ii linisteste. Poate pentru ca suntem in mare parte noi insine apa si depindem de ea mai mult decat ne imaginam. Fie ca este vorba de o fantana arteziana, de un lac ori de oceanul infinit, apa starneste amintiri si calmeaza ganduri pe care poate nici un medic n-ar reusi.

Summer's gone

Nu sunt de acord cu un vers dintr-o poezie care spune "cri, cri, cri, toamna gri". Pentru mine este oricum, numai gri nu. Se pare ca pe cei mai multi i-a alungat si pana la sosirea verii au parasit parcurile si locurile de joaca.

Diafragma

Am intalnit intr-un timp relativ scurt, aproximativ doi ani, evenimente care mi-au dovedit daca mai era nevoie cat este de frumoasa natura. Interactiva si darnica, potrivita si deschisa. Poate ca aici ne fotografiam reciproc.

Nucul

Textura a solului in Campia Romana. Copacul acesta a crescu odata cu mine, il stiu de cand aveam 5 ani.

Toamna-Iarna

Am gasit imaginea prin arhiva fara sa ii dau prea mare importanta. Dupa ce m-am ocupat de ea si mi-a starnit interesul ma intrebam cand am facut aceasta fotografie. Mare mi-a fost surprinderea sa descopar ca s-a intamplat in Decembrie. Imi place cand natura are intrepatrunderi placute.

Liniste

Devine tot mai greu sa gasesti locuri in care sa uiti ca de luni pana vineri esti, mai mult sau mai putin, ca o piesa intr-un angrenaj. Unii se donecteaza complet, altii se gandesc cum sa transforme si ultimele resurse de liniste in profit. Pana atunci, sa ne bucuram de ce avem si mai ales sa pastram.

Santiago

Bucuria copilului tau? De nepretuit. Asa spunea o reclama difuzata acum ceva timp in timpul meciurilor de fotbal. Vazandu-l pe pusti in fata atator jucatori de legenda, am realizat ca nu-l putea dezlipi nimeni de acolo.

Apogeul banalului

Cine n-a zis macar o data "cand voi fi mare..."? Cine nu a asteptat cu nerabdare sa treaca anii ca sa faca, sa poarte si sa spuna ce spun "cei mari"? Aceeiasi si-au dat seama cand au crescut mari ca nu este atat de bine precum pare si au inceput sa se gandeasca "ce n-as da sa mai fiu copil din nou". Nerabdarea strica. Alaturi de traiul in viitor, strica totul. Floarea ce poate nu v-a ajunge niciodata mare (sa fie si ea oferita cu drag), dar bucura in continuare pe cine are timp s-o vada-n treacat n-ar fi rea pentru un model in viata.

Asteptand sa fie preluati

Fie ca astepti sansa vietii, telefonul sa sune, rasaritul, sa fii ceruta in casatorie sau doar astepti autobuzul, mereu vor exista lucruri care sa-ti faca asteptarea mult mai placuta, uneori chiar ideala. Pana la urma exista lucruri care aduc multumire celui care le ofera, cat si celui care le primeste. Cam rar, ce-i drept.

Meditatorul

Locuri superbe si ganduri adanci vor fi mereu in lume. Uneori avem pur si simplu norocul sa gasim calea prin labirintul mintii, incat gandurile sa capete oridine. Mie mi se intampla frecvent in locuri ca acesta. Parca si zaresc deja amintiri in luciul apei.

Ofera-ma!

Acum doua zile am purtat la piept cateva floricele oferite cu dragoste de prietena mea. Unii dintre cei ce ma priveau pareau mirati, altii zambeau si parca ar fi vrut sa aiba la fel. Florile se contopesc in oricine are putin timp si suflet sa le poarte.

Flori in loc de frimituri

Nu exista floare mica si floare urata. Sentimentul din cel care le ofera si dorinta din cel ce le primeste, doar ele pot defini marimea si frumusetea unei flori.

Floricele pe campii

Din putin se face mult si din cele mici poti aduna sa faci lucruri mari.

Traditie de Martisor

Pentru cine nu cunoaste traditia aceasta a snurului de Martisor, mai are timp pana la anul sa o descopere. In vremea in care nu aveam cui sa leg un astfel de snur, ma uitam cu jind la cele ce stateau agatate pe crengile fragede, cu flori proaspat deschise ale copacilor. Ma intrebam, oare ce poveste are fiecare. Acum, ma intreb daca micutul copacel poate sa faca fata dorintelor care-l imbraca si, din partea caruia, multe suflete asteapta o minune, o salvare mai mult sau mai putin pozitiva. Din cauza saraciei noastre, suntem inca foarte superstitiosi. Cat despre dorinte, am invatat ca se implinesc doar daca muncesti pentru ele.

My lady in red

Nimeni nu crede in tot ceea ce face si uneori e sceptic fata de ceea ce vine. Optimismul ar trebui sa fie predat in scoala, avandu-te profesor pe tine. In unele zile ar trebui doar sa apari si e suficient sa pornesti in ei reactia necesara imboldului cel bun, alteori trebuie sa le vorbesti si sa-i trezesti din beatitudinea ce i-a cuprins privindu-te pe tine. Suntem toti profesori pentru noi sau/si pentru altii, totodata elevi in fiecare zi. Tu ma-nveti acum ce-nseamna frumusetea...

Veche si noua

De de departe sau de-aproape, ca un tot sau doar o parte, de e zi sau de e noapte, ea imi sta ca un semn de carte, amintindu-mi unde am ramas s-o iubesc in toate.

Din ce, in cine

In zilele ei bune ne anunta ce urmeaza sa faca, in cele mai proaste ne loveste sec in locurile mai vulnerabile. Viata este precum potopul lui Noe. Pe cine luam cu noi, pe cine lasam in urma. Pentru ca sunt roman, as incerca sa fac o smecherie cu viata si sa iau cat mai multi, romanii au pacalit viata peste tot pe unde au mers. Totul este o chestiune de decizii. Eu n-as lua pe nimeni cu mine, nu pot sa aleg. De-ar trebuie as darui ei - fetei din imagini - arca mea sa treaca de tot cu bine, sa stiu ca privirea ei duce mai departe povestea aceasta. Si daca tot drumul te-ai uita inapoia arcei tale, m-ai zari inotand motivat de sclipirea din ochii tai. Vorbind de privirea ta, fara indoiala ca norii de furtuna intalnind-o s-ar imprastia lasand soarele si linistea sa o aiba in paza lor. Din tot ce exista in lung si-n lat in lumea asta, dintre toate cele, doar privirea ta as lasa-o sa se abata napraznic zi de zi asupra mea. In ea sa mor, sa ma trezesc si iar sa mor, sa simt nemarginta-i putere cum ma strapunge pana inima si-mi lasa o infuzie de fericire mai puternica decat adrenalina. Lasa-ma fara orice, fara viata daca vrei si lasa-ma sa vad inca o data ochii tai, singurul viciu pe care il mai am.

O noua galaxie

O galaxie in miniatura. Asta am vazut cand am deschis pentru prima oara imaginea de fata. Dupa cum se pare, nu suntem singuri in Univers si pe cat de rai am devenit nici nu meritam acest privilegiu. Sper ca in viitorul foarte apropiat sa pretuim mai mult Pamantul, sa-i dedicam mult mai mult decat o zi pe an si sa respectam lumea in care traim.

On a night like this

Sunt constient ca pentru multi aceste lucruri din imaginile mele nu reprezinta mai nimic. Pentru mine, culorile vii, lumina imprevizibila, semiintunericul toate sincronizate perfect cu muzica pot fi cel putin la fel de insemnate ca vacanta de o saptamana a unora in oricare din tarile exotice ale lumii. Nu subestimez acele locuri, le respect la fel de mult, doar ca pot avea ceea ce au si ei mult mai aproape si mai ieftin - pana la urma suntem in plina recesiune, trebuie sa ma gandesc si la costuri.

Acorduri vindecatoare

Natura ne-a dat trei fara de care nu putem trai: lumina, femeia si simturile - toate simturile pentru ca numai rezultatul impreunat al acestora are reactia chimica perfecta in corpul omenesc. Dintotdeauna muzica a fost mai mult decat o metoda de a-ti scutura grijile la sfarsit de saptamana. Pentru cei ce stiu sa o foloseasca la potentialul maxim aceasta poate oferi terapia perfecta, adeseori cu efecte miraculoase. Atunci cand mai ai nevoie de o minune, ai incredere in muzica. Nici nu stii ce surprize placute iti poate oferi.

Sfinxul in vitrina rosie

Cine mai stie - daca s-a stiut vreodata - care sunt minunile lumii. Pentru unii sunt simturile noastre fara de care nu am putea supravietui, pentru altii sunt planurile lor de viitor ori monumente impozante ale civilizatiilor demult apuse sau ale prezentului. Pentru mine, toate au fost la fel de importante si asa vor ramane mereu, cat timp nu ne putem duce existenta fara unele dintre acestea. Doua mici minuni am surprins si eu in aceste doua imagini, transpunerea lor din realitate in pura fantezie si intamplarea fericita.

Dansez pentru tine

Foarte multi dintre noi suntem etichetati la serviciu dupa conduita din timpul extraprofesional. Cred ca foarte putini au inteles ca fiecare si-a castigat dreptul acum 20 de ani sa faca ce simte cat timp nu lezeaza interesele si integritatea altora semeni sau lucruri. De exemplu, de ce as privi-o cu dispret pe fata din imagini daca ei ii place sa fie precum un fluture in viata personala, cat timp cand urca pe podium reuseste sa atraga, chiar mai mult sa duca cu ea publicul aflat de fata? Concluzia mea, cat timp iti faci datoria fara ezitare ai tot dreptul sa te descarci in timpul tau. Unul care strange cu el frustrari de-o viata si niciodata nu se debaraseaza de ele este ca unul ce niciodata nu si-a aruncat gunoiul din casa.